Valeriu Penişoară – Fosta iubire

Versuri: Adrian Păunescu

Muzica: Valeriu Penişoară

Nici amintirea nu te mai păstrează,

De-aş vrea să-ţi cânt m-aş poticni afon,

Ai fost o nebunie şi o rază,

Rămâi un număr vechi de telefon.

Aş vrea să te mai văd, dar nu se poate,
Am auzit că te-am văzut cândva,
Dar ca prin geam cu marginile mate,
Priveam prin fostă dragă fiinţa ta.

Refren: Nu mai exişti, eşti trăsnetul de vară
ce mi-a lăsat în creier cer topit,
Dar când te-am aruncat pe uşă-afară
Eu cel mai mult atuncea te-am iubit.

Mai vine cineva şi îmi mai spune

Câte ceva de bine sau de rău,

Dar noi n-avem nici amintiri comune,

Te-ai dus luând tot ce era al tău.

Te acordasem ca pe o vioară,

Cântai în palme sub bărbia mea,

Şi brusc te-am aruncat pe uşă-afară

Şi nu ai mai putut de-atunci cânta.

Pe front dacă eram sau mort de boală

Sau condamnat sau cu genunchii frânţi

De dragoste, speranţă şi răscoală

Tu peste mine trebuia să cânţi.

Dar acordajul tău a fost vremelnic

Tu ai cântat c-aşa ştiai că-mi placi

Şi-acum, dintr-un uitat şi trist pomelnic

Cu un surâs de neputinţă taci.

Ai fost iubire sau minciună lungă

Te rog dă voie gândului curat

Din depărtarea mea să te ajungă

La orice nume azi te-ai fi mutat.
Un telefon uitat şi o adresă
Aud că suferi şi trăieşti urât
Şi-ţi cureţi zilnic cuvenita lesă
Şi tu, cu mâna ta, ţi-o pui la gât.